cand mama doarme un pic mai mult in weekend…

aprilie 12, 2014 3 comentarii

ii multumeste tatalui, desigur, si se mira si ea de linistea suspecta care a lasat-o sa doarma mai tarziu

and then she finds this:

dimineata de weekend

un weekend frumos si plin si dezordonat va doresc :P

Categories: De-ale Baietzelului Etichete:

vaccinuri, păduchi, râie, de weekend care-va-sa-zica

aprilie 11, 2014 3 comentarii

***

daca as fi barbat (si medic), m-as exprima probabil asa

(am gasit articolul ieri si mi-a placut)

daca as fi doar barbat si as avea mai multa energie si disponibilitate de a dedica atata timp subiectului, as scrie sigur asa ceva (un mare respect pentru efort si documentare si argumentatie)

nu sunt

nici barbat, nici medic- si nici n-as vrea sa fiu, mie-mi place sa fiu femeie, cu meseria mea

dupa cum spuneam aici, nu luati decizii radicale informandu-va aiurea de pe net

dar nu-i asa ca zice bine ce zice domnul doctor? :) m-am amuzat teribil, dar nu e de ras, mai stimate doamne mame…

***

in alta ordine de idei, va povesteam cum ne-am trezit ca la gradinita o fetita are paduchi?

noi am scapat, bun, ne-am distrat

eeei, acu’ are un copil râie?!!! :D

ma linisteste ca nu e asa molipsitoare, dar, in fine, dupa cum ziceam, traim in bucuresti, romania, secolul XXI…

stiu ca pare superficial si frivol (si inconstient, daaa), dar asa mi-as dori sa se inventeze vaccinuri impotriva paduchilor, a raiei… a rahatilor de caine de pe trotuar, a prostiei…

insa tind sa cred ca degeaba, tot numai unii s-ar vaccina…

Categories: De-ale mele Etichete:, ,

dileme de 3 ani si 8 luni

aprilie 9, 2014 4 comentarii

noapte tarzie

Zmeul se frichineste de mai bine de juma de ora

se invarte pe toate partile, se inveleste, se dezveleste, iar inveleste

vrea lapte, pipi, caca, apa, iar lapte

e prea lumina, prea intuneric, prea cald, prea frig

isi scoate sosetele, isi pune sosetele

il cert

ofteaza incet: eh, lasa, o sa-mi caut eu alta mama mai draguta

eu tac, ca sa nu prelungesc momentul

sta ce sta: si daca nu-mi gasesc, o sa fie tati mama mea

eu tac in continuare, deja ma bufnea rasul

el, deodata: si daca tati o sa fie mama mea, ATUNCI CINE O SA FIE TATAL MEU??!!!

baba, geaca de piele si excursia

aprilie 8, 2014 8 comentarii

se ia o mama ocupata, care isi doreste obsesiv o haina scurta din piele

o cauta intensiv

in magazine:

- cele ceva mai elegante sunt prea serioase si oricum nu au marimi ‘asa mici’ (? nu-s o silfida, va jur)

- cele un pic prea de motociclist pt gustul ei nu au marimi ‘asa mari’ (! nici grasa nu-s, marimea 10 de 3 ani incoace, zic eu marime de femeie normala care mananca mancare, nu chibrituri)

- o gasca de musamale banale, care arata ieftin desi costa multicel, bleah

intr-un final, pe internet gaseste o superba aviatrix, mai exact asta

se apuca sa o puna in cos, transfera bani pe cardul dedicat special cumparaturilor online

si surpriza: nu livreaza in romania

ok, putem trai fara o aviatrix, sa ne intoarcem spre economia romaneasca

cateva saptamani mai devreme, sondasem terenul si am scris mai multor producatori romani intreband daca au/cat costa niste modele care mi-au placut

numai unul mi-a raspuns, nu aveau marimea mea la ce-mi placea, dar sa am rabdare ca urmeaza sa lanseze noua colectie

ei, fix dupa rejectul de pe amazon, primesc email de la PellCollection ca a aparut noua colectie

am stat mai bine de juma’ de ora uitandu-ma la modele, foarte, foarte frumoase- le gasiti aici

scriu, intreb pret, mi se raspunde, vreau sa fac comanda, trimit masuri, m-au sunat de cateva ori, modelul pe care-l voiam nu-l aveau pe masura mea, mai masoara ei, iar ma suna sa-mi spuna ca nu mi-ar trimite fara sa probez pt ca ei cred ca o sa-mi stea largi in talie ce-mi vine pe latimea umerilor

in ultima vreme am avut niste experiente atat de neplacute cu serviciile din romania, incat asta a fost o surpriza chiar foarte placuta

exista si oameni/firme care gandesc asa cum ar trebui (after all, se puteau lacomi, ca haina nu-i chiar ieftina, sa faca o vanzare si gata)

drept pt care, consortul a decis: peste doua saptamani excursie la brasov, cu misiunea geaca de piele :)

p.s. nu fac reclama, dar promit ca pun poza cu haina dupa

potential, potential

Zmeul si ma-sa in parc

Zmeul se repede la primul copil pe care-l vede:

-Hai sa ne jucam, cine e seful, eu sau tu?

-…aaa (intimidat) tu.

bun, se joaca, sefeste Zmeul ce sefeste, copilul pleaca, vine altul, faza se repeta

pleaca si al doilea copil, se insereaza, parcul cam gol

Zmeul ofteaza: eehh, si eu acum la cine mai sunt sef?

vede o noua victima, se duce tinta la el:

-Vrei sa fiu seful tau?

:D

pe drum spre casa a incercat sa ma convinga si ca e seful meu. am discutat a suta oara despre sefie si sefisme, si i-am explicat a mia oara ca la noi in casa nu sunt sefi…

are doar 3 ani si 7 luni. the future looks scary

Categories: De-ale Baietzelului Etichete:,

ispravi si griji existentiale

se da una bucata mama, un copil si o gradinita particulara

toate cele 3 parti se regasesc la un moment dat intr-o circoteca: mama afla ca a fost un caz de scarlatina in grupa copilului, gradinita nu recunoaste, mama face spionaj, pune gradinita in fata faptului implinit, gradinita insista si persista

mama iar face spionaj, aduna toate adresele parintilor si baga un email in masa la toata lista de distributie

iese scandaaaal, scandal cu s mare :D

mama obtine ce vrea: gradinita se jura ca in viitor toate varicelele, scarlatinele si alte bube vor fi aduse direct la cunostinta parintilor

cateva luni mai tarziu, mama primeste un telefon

ii sare inima din piept

e gradinita

care acum informeaza: o fetita are paduchi

eh, la asta nu se astepta :)

* pe de o parte se bucura, inseamna ca there is still hope. pe de alta parte, acum sta cu spectrul paduchilor deasupra capului. cumparat sampon, controlat, totul ok deocamdata, sub supraveghere preventiva. farmacista zice ca e la moda, frate, la moda in Bucuresti, anul de gratie 2014???!!!!

ce-am mai citit in martie

martie 25, 2014 2 comentarii

intrucat, dupa cum veti descoperi de ce mai jos, sunt intr-o pauza de citit, o sa fac deja lista de lecturi pe luna asta. ca de obicei, in ordinea citirii si cu titlurile din limba in care am citit (de lene)

Before I Go to Sleep, S J Watson –e un thriller psihologic. citita la recomandarea unei prietene, pasionata de gen, cred ca ma imbolnaveste de, n-am crezut ca o sa am in kindle Stephen King, dar tocmai am. revenind la cartea cu pricina, antrenanta, fara clisee, fara sange pe pereti si violente gratuite, scrisa bine, am citit-o dintr-o rasuflare

People of the Book, Geraldine Brooks-o carte care merita citita, insa mie nu mi-a placut in mod deosebit. destule clisee temporale in trecerile dintre planuri, destul de obositoare trecerile

Oscar si Tanti Roz, Eric-Emmanuel Schmitt-s-a mai scris despre, s-a jucat despre, am citit-o cu placere, desi initial am crezut ca e cam trista

Gone Girl, Gillian Flynn- oribila, oribila, n-am mai citit de mult asa o carte… de inteles n-am inteles scopul, mesajul, e ca si cum te-ai uita la un film american ciudat, cu psihopati criminali si actiune aleatorie. Un mare nu, mai am o carte de Gillian Flynn, dar zau daca ma apuc de ea prea curand

What I Loved, Siri Hustvedt-voi reveni la autor, mi-a placut foarte, foarte mult, mi-a placut si naratiunea, desi are un ritm diferit fata de ce citesc de obicei, are analiza, introspectie, are si fir epic si mici revelatii, e de citit, o surpriza placuta

The Museum of Innocence, Orhan Pamuk- e prima carte a lui Pamuk pe care am citit-o. mi-a placut, dar nu m-a dat pe spate, am avut senzatia ca citesc Eliade intensiv. Am inceput si Ma Numesc Rosu, dar n-am reusit sa inaintez in lectura, am dat-o deoparte

Cronica Pasarii Arc, Haruki Murakami- oaaa, pfffuuuu, sunt clar europeana. poate un pic (mai mult) shallow, asta a fost o carte a carei incarcare am inteles-o, dar cu care n-am putut sa rezonez pe nici unde. deprimanta, obositoare, un fel de sugativa de energii pozitive. a trecut mai bine de o saptamana de cand am terminat-o si mi se face greata numai cand ma uit la kindle, desi am incercat sa ma tampitesc cu chicklit, sunt intr-o pauza de citit…. asta si pt ca m-am ambitionat sa o citesc pana la capat, nu mai fac greseala prea curand

Confessions of a Shopaholic, Sophie Kinsella- dupa cum spuneam, am incercat sa ma intorc intr-o zona tampitica, n-a mers. nu e nimic de recomandat la cartea asta, e chick lit, nu e nici macar de vacanta, iti solicita atentia si intelectul fix cat ti le solicita si uitatul la Totul despre sex

freelancer in Romania

* Disclaimer: acesta este un articol frustra(n)t, daca nu doriti sa va enervati, stop reading now :)

daca visati sa deveniti freelancer in Romania, sfatul meu e sa va ganditi bine. dar bine

pt mine a fost cea mai buna decizie in plan profesional pe care am luat-o vreodata. sunt freelancer de circa 2 ani si nu cred ca as putea sa ma mai intorc la vreun birou.

dar jur, jur ca nu mai lucrez cu clienti romani, ever, in vecii vecilor. (bine, in afara de unul, pe care-l cunosc de peste 5 ani)

deci in Romania oamenii gandesc asa: aha, uite-o pe asta, e freelancer, deci e de fapt moarta de foame (sta acasa cu copilul, freaca duda, si-a pierdut jobul si nu-si gaseste altul, si variatiuni pe aceeasi tema). desi cv-ul tau arata clar ca ai cateva colaborari constante de niste ani buni, cu niste firme renumite + on demand jobs pe care ti le iei cand ai timp, un roman nu poate concepe ca tu ai ALES sa fii freelancer, nu ai fost nevoit

so, clientul roman iti propune o colaborare. te pricepi sa faci jobul, ii zici ce poti si stii, ii zici pretul, se minuneaza de pret, accepta pretul, totul pare ok

obisnuit cu clientii tai de pe alte plaiuri, lasi contractul in lucru, intelegi ca preseaza timpul, si te apuci de primele taskuri intre timp

si cand vine contractul, ce surpriza, iti apar clauze nediscutate, perioada prelungita si alte mizerii. simti cum iti creste pulsul

finalul e fericit, ca un freelancer e stapanul lui absolut atata timp cat are grija ce semneaza, dar ca idee: un client roman va tinde sa jupoaie pielea de pe tine, sa te munceasca suplimentar cat de mult poate, ca na, doar te plateste. ce nu stie si nici n-o sa afle clientul roman e ca putea sa primeasca taskurile alea suplimentare daca le mentiona in discutii si nu se comporta tiganeste

again, lucrez de niste ani cu firme straine, inca de pe cand aveam job full-time imi pregateam terenul pt freelancing, si munceam de-mi ieseau ochii din cap ca sa-i castig ca clienti. s-a intamplat cu unii sa nu ma inteleg- la pret, la taskuri, la diverse- dar nu mi s-a intamplat niciodata una sa discut si alta sa primesc in contract…

imi vine sa nu mai fiu roman in zile din astea…

avantajele unui Kindle PaperWhite

martie 12, 2014 3 comentarii

noapte. aproape miezul noptii

baietii sforaie incetisor in timp ce eu citesc pe intuneric, asa cum imi place, la kindle-ul meu paperwhite cu coperta mov

brusc, Tatal Zmeului se ridica si ma intreaba:

-xjhhdsjhfshk??

-?!!! nu inteleg…

-XJHHDSJHFSHK???

-??!!! nu in-te-leg :D

- si daca suntem pe zero, tot plecam??

- !!! da, draga, tot plecam…

ma gandesc ca o sa ma lamuresc maine, nu stiu unde vrea el sa plecam si de ce sa fim pe zero, ca suntem mereu pe minus si asta nu ne-a impiedicat niciodata sa plecam niciunde :)

cateva minute mai tarziu, tot brusc, se ridica Zmeul:

- am toti piticii?

- ce pitici, pui, visezi…

-PITICII MEI!!! Am toti piticii??

- da, pui, ai toti piticii, dormi.

- si masinutele? am toate masinutele mele?

-da, ai si toate masinutele si toti piticii.

se culca la loc.

a doua zi nici unul dintre ei nu recunoaste nimic :D

ce mai mancam fara sa ne obsedam

martie 11, 2014 3 comentarii

la 3.6 ani copilul mananca tot ce mancam si noi- de fapt cred ca de aproape un an nu mai gatesc separat

singura renuntare e la piper si ardei iute- ne punem noi in farfurie, in rest meniul a acelasi pt toti

eu nu prajesc – singurele prajeli sunt snitelele si uneori cartofi prajiti, dar foarte-foarte rar, de ex ultima oara am facut cartofi prajiti prin septembrie, iar snitele acum vreo luna

incerc sa avem in meniul zilnic fructe, legume, lactate, carne/oua

sarez cu moderatie

carne mancam diversificat- cand cumpar, cumpar din toate felurile-pui, porc, vita, curcan, peste si cand se termina, refac stocul

mancam fructe si legume de sezon, rareori mai luam si exotisme, insa in principiu nu vad de ce dieta mea ar trebui sa includa avocado sau papaya sau mango… bine, nu vad de ce ar trebui sa includa banane si portocale, ca nici astea nu cresc la noi, insa ma cam satur de mere :D

incercam sa consumam foarte rar spre deloc alimente procesate. prefer sa iau ingredientele brute si sa compun eu o mancare, asa cum ma pricep. de regula gatesc comestibil spre gustos, fara sa fiu o mare gospodina, insa nici nu e explodata bucataria in jurul meu dupa proces :) gatesc de-adevaratelea o data pe saptamana, vineri/sambata (ciorba, 2 feluri de mancare), duminica e zi de pizza (facuta in casa), iar in timpul saptamanii compun cu imaginatie chestii care-s gata in 30 minute- salate, legume sotate, ceva la cuptor, o omleta, din astea. atat imi permite timpul, nu stau ca sclava in bucatarie, dar stiu ca-mi hranesc familia si nu recurgem la junkuri

mancam paine, mancam unt. cu moderatie. iarna fac paine in casa, la masina, vara nu. cartofi, paste, orez mancam tot cu moderatie (gen o data pe saptamana)

nu prea mancam dulciuri. rar, fac eu cate ceva, sau cumparam o prajitura de cofetarie (rar inseamna ca ultima praji de cofetarie a fost acum vreo doua luni). la fel de rar fac clatite cu dulceata de la mama (cu mult zahar, da). copilul mai cere si primeste cam o data pe saptamana un ou kinder. tot cam o data pe saptamana imi cumpar si eu o ciocolata- sunt adepta putin si bun, imi cumpar fineturi din astea de dau 20 lei pe 3 patratele si imi ajunge :D in principiu, evitam zaharul, dar nu ne frustram

suntem sanatosi toti 3 (cu analize) si supli. ma rog, supli suntem eu si copilul, tac’su e un pic mai pufos, din motive de foame nocturna si n-am cum sa-l opresc, ca la ora aia eu dorm :D

tot citesc pe diferite site-uri si bloguri apologia mancatului sanatos si teoriile laptelui care nu e bun, carnii cancerigene si alte asemenea… sincer, pe mine nu m-ar tine nervii sa caut ‘surse’ de pui de tara, de lapte de vaca (asta mi se pare chiar periculos, daca nu e in ograda bunicilor sau a vecinilor, oricat l-ai fierbe), de legume nu’s de care, sa caut obsesiv ciocolata care nu e ciocolata si alte cele…

cred ca mancatul sanatos incepe unde se termina obsesia…

mai ales cand ai copil mic, si e primul copil, si ti se ascut toate simturile (+hormonii) e usor sa dai in isteriile astea… si eu am dat, ca de asta mi-am propus de mult sa scriu

am povestit aici cum am slabit dupa nastere. ma mentin la aceeasi greutate (+/-2-3kg) de aproape 3 ani

ce n-am povestit e ca o luasem usor pe ulei, stateam jde minute citind etichete in magazin, renuntasem de tot la grasimi (carne de porc, unt, branza grasa) si la cartofi, fainoase, paine, socoteam piramide alimentare si din astea

din fericire, copilul fiind hranit la cresa, n-a fost afectat de obsesie, sotul oricum manca la pranz la serviciu tot ce nu era regulamentar acasa, insa eu am inceput sa ma simt rau. slabita, devenisem irascibila, si se prindeau de mine toate virozele, infectiile urinare, imi cadea rau parul si mi se rupeau unghiile

atunci mi-a atras atentia mama, care mi-a zis ca nu ma alimentez sanatos, ci selectiv si obsesiv

si mi-am dat seama ca avea dreptate- toate studiile de le citim pe internet sunt facute pe grupuri de indivizi in anumite tari, cu clima specifica, regim de viata diferit, etc. nu am cum sa aplic la mine

am reintrodus toate alimentele si am revenit destul de repede la o stare de bine, de confort fizic, fara sa ma ingras. in continuare, mananc putin spre deloc seara, sunt atenta la cantitati si la combinatii, dar chiar mananc ce imi place, fara sa ma frustrez si fara sa-mi petrec jde minute in sir gandindu-ma oare ce sa mai mananc/gatesc/cumpar

m-am lungit, dar mesajul meu e ca e in regula sa mananci normal, diversificat si echilibrat. organismul iti va arata daca ceva nu functioneaza. nu trebuie sa te compari cu guru al veganismului de pe site-ul x sau y. regimul tau de viata e diferit, nu faci la fel de mult/putin efort fizic/intelectual ca guru, nu ai aceeasi constitutie si acelasi nr de kg ca sa ai nevoie de acelasi aport caloric si nutritional

fiti echilibrati si ganditi singuri

pofta buna. la mine e timpul pentru a doua cafea. cu zahar. brut, dar zahar. aleluia! :P

salata de primavara

unu:

un dialog repetat care te face sa realizezi care e scopul tau in viata

- Te iubesc, mami!

- Si eu te iubesc, dragul meu, mult, mult.

- Vreau lapte!

doi:

iti faci programare la coafor, te duci cu stick cu poze ca sa te asiguri ca iesi nejumulita

(desi nu e prima oara cand te tunzi acolo si stii ca sunt ok)

si dupa ce astepti vreo 10 minute, un tip sta cu tine un sfert de ora si iti explica sa te potolesti

ca ai taiat prea mult din par, ca mai trebuie sa astepti minim 2 luni ca sa-ti iasa ce vrei si ce ti se potriveste

si rezista eroic oricaror rugaminti ‘dar fa-mi totusi ceva de trecere, ca nu-l mai supooort’, ‘dar macar un piiiiic la varfuri’

si pleci netunsa :D ,dar cu cartea de vizita a tipului, cu care clar o sa te vezi peste 2 luni- Geta Voinea rulz

(te scarmana stilistul personal intre timp)

???????????????????????????????

trei:

din seria trisari, salata de vinete delicioasa, fara maioneza:

4 vinete coapte, 2 linguri ulei, 1 lingurita mustar Dijon (optional), 2 lingurite mustar dulce (Bunica sau Knorr, altele au gust salciu), 2 linguri smantana grasa, sare/piper dupa gust, ceapa optional

eu dau vinetele cu mixerul vertical un pic, apoi adaug pe rand ingredientele in ordinea de mai sus; puteti adapta cantitatile dar pastrati proportiile 2 lingurite mustar la 2 linguri smantana

iese o bunatate cam asa:

salata vinete fara maioneza

patru:

ma deprima si incoerenteaza si incapaciteaza vremea asta

o primavara frumoasa sa aveti, cu ghiocei si inimioare

DSC02210

ce-am mai citit in februarie

februarie 28, 2014 Scrie un comentariu

in februarie am o luna de relas- singura din an in care am un singur proiect- asa ca am citiiiit

de-a valma si o gramada de nopti, si cu toate astea ma simt plina de energie

in ordinea citirii (titlurile sunt cum le-am citit, mi-e lene sa caut traduceri):

The Girl with a Pearl Earring-Tracy Chevalier- mi-a placut, are toate detaliile rafinate ale unei lecturi placute. genul meu de carte, cu un pic de actiune si cu suficienta atmosfera incat sa evadezi in alta lume. si finalul e frumos, o recomand

Adam and Eve and Pinch Me- Ruth Rendell- un fel de carte politista. are multe hibe, daca stai sa analizezi din perspectiva unui cititor experimentat, dar a fost suficient de antrenanta

Nights in Rodanthe-Nicholas Sparks- mmmiaaam… romantica si idealista din mine au rezonat. nu e sirop, e o poveste frumoasa. n-am vazut filmul, dar mi-a placut atat de mult cartea incat am searchuit-o pe google si am vazut ca s-a facut si film, cu richard gere. la o prima vedere, distributia corespunde imaginarilor mele :) desi mie idealul de barbat (din Rodanthe) mi se pare vesnic Robert Redford. but hey, nu e nemuritor…

The Kite Runner- Khaled Hosseini- sincer, a fost mai pe gustul meu decat cei o mie de sori. o carte profunda, care te implica, fara sa te secatuiasca afectiv (nu suport epuizarea afectiva in lectura, am facut-o de-a lungul vremii si am realizat ca scopul meu catharctic nu e asta, sunt o mica hedonista superficiala asa, vreau placere, vreau transpunere, revelatii)

The Bookseller of Kabul- Åsne Seierstad, Ingrid Christopherson- nu mi-a placut, cartea este interesanta, din moment ce am reusit sa raman in ea, insa cu asta cred ca pun punct Afganistan-related books. am ajuns la o oarecare saturatie- de fapt, nici nu stiu de ce m-am apucat, prin natura muncii niste ani de zile m-am documentat mult-mult pe spatiile astea si cunosc suficiente detalii istorice, geografice incat sa-mi fi facut si o parere si sa nu mi se mai para exotica lumea

Orasul cu salcami, Accidentul- Mihail Sebastian- am cautat mult si am gasit in romana :) mi-am amintit imediat Jurnalul, Mihail Sebastian are un stil inconfundabil. relaxant stilul, pentru mine de o nostalgie transcedentala universul temporal. editare (sper) proasta, cu greseli gramaticale (cineva trebuie sa invete cand trebuie sa scrii sa fii si sa fi…), daca n-ar fi fost vorba de Mihail Sebastian as fi abandonat cititul pe fondul asta

Lake of Dreams- Kim Edwards- din punctul meu de vedere, usor plictisitoare. m-am straduit, am ajuns la final, dar n-am inteles. teoretic, cred ca e o poveste initiatica? partea cu cautarile, voit misterioasa, nu mi-a trezit nici o curiozitate. dar e o carte de citit, totusi, cred ca e doar o chestiune de gust

Jocurile Foamei-Suzanne Collins- da. deci nu ma judecati prin prisma cartilor pe care nu le-am citit :) asta e o trilogie de adolescenti pe care nu am simtit nevoia, din reviewuri, sa o citesc. pana am citit-o. pe toata. e addictive, credeti-ma. in plus, traducerea e buna (eu nu iubesc traducerile, sunt carcotasa rau)

The Ice Princess- Camilla Läckberg- categoric da, daca va plac romanele politiste. eu nu sunt neaparat fan, dar pt variatie, intre lecturi mai solicitante, mai citesc.ma intorc la autoare, imi place cum scrie

Fifty Shades of Grey- E.L.James- hulita si laudata incat mi-e cam frica virtual sa zic ce cred intr-adevar :D mi-a placut, am citit toata seria. primul volum incepe frumos (primul volum l-am citit intr-o traducere in romana execrabila), apoi daca reusesti sa treci peste niste scene mai hardcore asa, se termina suficient de intrigant incat sa te faca sa incepi si al doilea volum, desi iti promisesesi ca nu :D se termina cam siropos seria, dar E.L. James e uimitor. cartile nu au neaparat o problematica si o actiune deosebite, insa alterneaza incarcatura erotica cu perversiuni cam greu de digerat de publicul larg, cu emotii si twisturi. o recomand, again, cu mentiunea de rabdare de a trece peste porcarelele din primul volum

The Lost Army of Cambyses- Paul Sussman- ma asteptam la mai mult, adicatelea sa sar din afganistan in egipt. e o carte de vacanta, de citit in avion, de consum. fara multa substanta si emotii si problematica, dar scrisa bine si antrenanta, mie mi-a amintit de filmele cu Indiana Jones :D

spor la citit, sper ca v-am inspirat si v-am dat idei

si mai dati-mi si mie, unele din cartile de mai sus le-am citit la recomandarile voastre :)

barbatii prefera blondele

februarie 25, 2014 Scrie un comentariu

(post in care Baietzel de 3.6 ani se transforma in Zmeu)

se intoarce Zmeul acasa cu un ranjet nou

- Auzi, mami, mie imi plac blondele.

-Daa?

-Da. Numai blondele. Si tu nu esti blonda.

-Hmm. As putea sa ma fac blonda, daca tie asa iti place.

-?!!???

-Pai da, doamnele isi pot colora parul in ce culoare doresc.

-??!!!

doua zile mai tarziu, toata familia la frizerie. cat asteptam, si asteptam, si iar asteptam, il trag de maneca.

-Hai sa-ti arat ceva.

-Ce, ce?

- Hai sa-ti arat cum se fac doamnele blonde.

Il duc alaturi, unde doua doamne aratau ca niste extraterestri cu folii de aluminiu in cap. Ii explic, se uita cu gura cascata.

Ne intoarcem pe canapeaua de asteptare.

El proceseaza, proceseaza.

-Taaatiii, am vazut cum se fac doamnele blondeee!!!

-Da, si daca ma astepti, ma duc si eu sa-mi tund parul si sa ma fac blonda.

Processing, processing, imi ia obrajii in palme si se uita adanc in ochii mei:

-De fapt, nu imi plac chiar asa tare blondele…

:D

(da, am fost candva, acum vreo 8-9 ani, blonda :) si pufoasa. si am avut si permanent, dar poze cu permanent n-o sa vedeti :P )

DIGITAL CAMERA

te parfumezi inainte sa te speli?

februarie 24, 2014 1 comentariu

doamnelor, domnilor

va dati cu parfum inainte sa va spalati?

ne imbracam cu haine misto, de firma, ne spoim cu maglavaisuri fara sa trecem intai pe la dus?

nu?

de ce?

mna, pai atunci ma intreb eu- e acceptabil sa te apuci sa scrii ca sa-ti transmiti ideile fara sa cunosti intai regulile gramaticale de baza?

mie, personal, mi se pare la fel de rusinos ca a iesi in oras machiata, fustita si pantofata cu toc dar duhnind a transpiratie…

doar doua linkuri revelatoare:

declinarea substantivului copil

conjugarea verbului a fi

pronumele si adjectivul demonstrativ

pe scurt:

* Un copil nu stie gramatica, doi copii nu stiu gramatica. Copiii aceia nu stiu gramatica.

* Sa fi stiut gramatica, nu ma faceam de ras pe blog. De altfel, e simplu pur si simplu sa fii in blogosfera. Mai bine ai fi atent. Deci, fii atent!

* Aceeasi femeie a repetat aceeasi greseala. Aceiasi copii invata din propriile greseli.

din punctul meu de vedere, licenta poetica (sau, ma rog, blogheretica) si creatia se traduc cam asa:

- poti sa-ti porti parul proaspat spalat in varful capului, tapat, ras, or however daca vrei sa transmiti ceva asa. un par slinos nu transmite decat ca e slinos, oricum ar fi coafat sau vopsit

- poti sa iesi incaltat cu un pantof rosu si unul mov, daca asta te reprezinta, dar daca pantofii sunt murdari sau iti miros picioarele, te reprezinta altceva :D

si tot asa…

ca tot veni vorba de a fi, am reusit, in sfarsit, sa gasesc Accidentul lui Mihai Sebastian in romana. Editarea, presupun, ca pe vremuri am citit pe hartie Jurnalul si mi-as fi amintit daca as fi intalnit greseala, mi-a rapit toata placerea lecturii. In nici un loc nu era scris corect ‘sa fii’…

si ca tot veni vorba de igiena- nu am inteles niciodata deodorantele care oferta protectie 36, 48 ore :D

the bright side

februarie 13, 2014 Scrie un comentariu

parsivele virozele de copii

la tzancul de 3 ani jumatate dau doi muci, un pui de febra si cateva behaieli vreo doua zile

tac’su si ma-sa parca-s calcati de tren

tac’su jura ca il lasa tot weekendul la desene ca sa poata zace

bonus, cica -in premiera- il lasa si la calculator

ma-sa… ma-sa ce sa faca?

ea e o optimista

se bucura

ca pot lucra de acasa

ca exista carrefour online si oalacubunatati siii…

ca are cantar electronic in baie

:D

p.s. acesta este de fapt secretul siluetei mele. acum ce ma fac, ca virozele astea-s din ce in ce mai rare?

Categories: Cujet deci egzist Etichete:

despre fisc, sau despre cum sa faci nimic in juma’ de zi

februarie 4, 2014 1 comentariu

… sau despre Kafka, care e asa, un fel de gluma, pe langa fiscul roman

se primeste o notificare de recomandata in cutia postala. se merge la oficiul postal, care nu e tocmai aproape de casa, se sta la o coada de 10 persoane (=aproape o ora, la viteza Postei), se ia recipisa de la fisc

care recipisa someaza platitorul de taxe sa-si plateasca o datorie de 6 lei (pe care nu stia ca o are, evident), ca altfel i se va taia capul (=poprire conturi)

platitorul constiincios ia cei 6 lei (+penalizarile, in total 35 lei) si se infiinteaza la usa fiscului

sta la o coada de 30 de persoane

i se spune sa mearga intai la ghiseul 12, ca sa se verifice totusi daca suma n-a fost deja achitata (?! in somn??), dupa care alta coada la ghiseul 13, apoi la Casierie

se sta la o coada de 30 de persoane la ghiseul 12

unde, suuuurprizaaaa, platitorul nu figureaza cu nici o datorie

platitorul- optimist incurabil- se bucura ca nu mai trebuie sa stea la inca doua cozi

si ignora jumatatea de zi pierduta ca sa afle ceva ce nu tinea sa afle, intrucat stia deja: e cu platile la zi :D

Categories: Cujet deci egzist Etichete:,

ce-am mai citit in ianuarie

februarie 4, 2014 Scrie un comentariu

Am citit si mi-a placut:

A Thousand Splendid Suns- Khaled Hosseini. e o carte care exploreaza conditia femeii din Afganistan printr-un fir epic care urmareste viata unei femei. e genul de carte dupa care simti nevoia sa nu mai citesti nimic cateva zile, sa ‘se aseze’

Sa ucizi o pasare cantatoare- Harper Lee. genul meu de carte, cu o actiune cumintica si ‘de observatie’ si un pic de intriga

din seria Ender, de Orson Scott Card, am devorat Ender’s Game, Speaker for the Dead, Xenocide si Children of the Mind. SF-ul nu e tocmai genul meu preferat, insa sunt absolut captivante, chiar si Ender’s Game, cu multa cafteala virtuala. Urmatoarele din serie sunt mai pasnice, scrise cu un efort de imaginatie si de corelare a dezvoltarilor unor idei absolut de admirat, te tin niste dialoguri de filosofie-SF in carte mai ceva ca o carte de actiune :) Am inceput si Ender in Exile, care se intampla cand e Ender trimis la scoala, insa m-am plictisit repede, nu cred ca o reiau. Ma voi opri insa dupa Ender’s Shadow si Shadow of the Hegemon, deja ma cam epuizeaza subiectul, mai ales ca s-a tras cam tare de personaj in Children of the Mind.

Blasphemy- Douglas Preston. ah, tot SF, cu intriga frumoasa, dar prea putin complexa pt gustul meu. am inceput Reliquary, continuarea la Relic, insa nu mi-a placut, revin mai tarziu la ea sa vad daca o continui sau o las asa.

la recitire:

cu drag, The Alchemist- Paulo Cuelho, din scoarta-n scoarta si cu alti ochi

partial, Numele Trandafirului- Umberto Eco. de fapt cautam sa-mi amintesc o anumita stare, mi-am amintit-o si mi-am pierdut interesul pe parcurs

a fi sau a nu fi

februarie 3, 2014 Scrie un comentariu

DSC02104

mna…

Categories: Cujet deci egzist Etichete:

ghid practic: cum te comporti cu copilul altuia

ianuarie 29, 2014 Scrie un comentariu

axioma: copilul altuia e copilul altuia. indiferent de gradul tau de rudenie cu parintii copilului

corolar 1: acel copil are proprii parinti, altii decat tine, si aia sunt responsabili pentru toate deciziile legate de el

corolar 2: parintii de copii nascuti in secolul XXI sunt informati. majoritatea fac copii la varste mature, cand se simt pregatiti. si chiar daca-i ia prin surprindere evenimentul, se pregatesc pe parcurs. citesc, merg la conferinte, discuta cu altii, evita autosuficienta. isi iau propriile decizii in cunostinta de cauza

prin urmare, deducem ca:

a) urmatoarele atitudini sunt nepoliticoase (elegant vorbind):

1. a-ti da cu parerea, fara sa ti se ceara, despre cum aleg ei sa-l educe. nu-i intereseaza ca tu ti-ai crescut copiii ‘sa asculte’ ca niste catelusi dresati, eventual cu ceva bataie. este fix treaba lor daca va iesi un monstru razgaiat si ratat

2. a-ti da cu parerea, fara sa ti se ceara, despre alimentatia copilului, cat de gras/slab/inalt/scund este, cat de precoce sau intarziat vorbeste/merge/citeste. sunt convinsa ca stiu mai bine decat tine ordinea introducerii alimentelor, studii in domeniu, curbe de crestere si alte cele. au propriile ingrijorari, n-au nevoie de factori agravanti

3. sa faci aprecieri la adresa copilului, mai ales daca nu il cunosti. in categoria asta intra: ‘vai, de ce plangi, ce copil urat esti cand plangi/ baietii nu plang/etc’, ‘de ce nu o asculti pe mama, o sa vina nu’s care sa te ia’. si puteti completa

b) urmatoarele actiuni sunt jignitoare (tot elegant vorbind):

1. sa treci peste cuvantul parintelui. daca ma-sa ii repeta sa nu se urce pe bratul canapelei, ca poate sa cada, dar sta langa el ca sa faca damage control, iar tu te duci si il tii de maini ca se poata urca pe bratul canapelei, sa nu te miri de reactia ma-sei.

2. sa ignori prezenta parintelui (gee, oare de ce-o fi acolo?), si sa te apuci sa calmezi tu copilul care se tavaleste pe jos, sa ii oferi dulciuri/etc, sa-l pupi, sa il urci pe varful toboganului sau in diverse chestii. n-o sa-ti vina sa crezi, dar parintele ala are un motiv pt care isi lasa copilul sa se tavaleasca, sa boceasca dupa chimicala din vitrina, sa cada.

un exemplu recent: dezbracat/imbracat la gradi, copil batzait pe un taburet, copil cade-evident-intre taburet si un paravan de rigips, copil surprins, mama ‘vezi? ti-am spus ce se intampla daca te cateri’, 2 mame+directoarea gradinitei sar in ajutorul copilului, ignorand-o pe mama la 30cm de copil care e pe repeat ‘lasati-l, ca se descurca singur, lasati-l ca asa invata ce se intampla, lasati-l’

nu zice nimeni sa te porti cu copilul altuia si cu parintii ca si cum ar fi niste oua rosii, dar aminteste-ti ca raspunderea pt cresterea copiilor le revine strict parintilor lor. si daca nu-ti amintesti si te comporti ca mai sus, sa nu te miri :)

incapatanare

ianuarie 22, 2014 Scrie un comentariu

***

Baietzel, in jur de 2 ani:

Eu curatam un cartof. El vede o ceapa.

- Măl?

- Nu e măr, e ceapă.

- Măl. Vau măl.

- Dacă vrei, îți curăț, dar să știi că n-o să-ți placă, nu e măr, e ceapă.

Curat ceapa, i-o dau. Musca o gura zdravana. Ii dau lacrimile.

- Vezi? Ți-am spus ca n-o să-ți placă.

- E MĂL!

Si pleaca molfaind ‘mălul’.

***

Baietzel, 3 ani si 5 luni:

Eu: Nu mai alerga in șosete, o sa aluneci și o să caa… jbaf, jbuf!

Tac’su (care auzise scena): Aaaaauuu?!

Baietzel se ridica, sifonat: DAR NU MĂ DOARE NIMIC!!!

mda

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 38 other followers